Aromă de august – Ioana Țigănilă

Citind cartea Ioanei Țigănilă, am avut impresia că am stat la o cafea cu autoarea. O cafea cu Aromă de august…

Poate veți spune că sunt ignorantă, dar eu nu știam prea multe despre autoare. Nu mă uit la TV, preferând compania cărților, așa că știam vag că e jurnalistă și că prezintă știri la Digi24. Atât! Și mă bucur. Pentru că nu am plecat cu idei preconcepute, nu aveam nicio părere formată despre autoare. Am vrut doar să savurez cartea, făcând abstracție de omul care a scris-o, așa cum fac de obicei. 😛

Aromă de august – carte jurnal

Aromă de august nu este o carte profundă, filozofică, nu este un bestseller vândut în mii de exemplare. Este o carte jurnal, o carte unde autoarea își pune sufletul pe tavă, în care ideile fug cu repeziciune dintr-o parte în alta, exact cum fug atunci când stai la o cafea cu o prietenă.

Pentru că asta și simți când citești cartea, că stai la o șuetă. De vină sigur e stilul în care e scrisă. Ioana ni se adresează direct nouă, cititorilor. Aici mi-aș fi dat seama de meseria ei și fără să o știu, pentru că se simte.

Dar mai presus de a fi jurnalist și om de televiziune, Ioana este fiică, mamă, soție, prietenă. Are frustrări și regrete, sacrificii și privilegii. Dar care dintre noi nu avem?

Cataleya – fiica și muza Ioanei

Cartea îi este dedicată fiicei sale, Cataleya, scânteia care a dat naștere acestei cărți. Ioana ne povestește lunile de august din viața ei, cu tot cu prejudecăți și probleme, cu tot cu iubire și sacrificiu. Este căsătorită cu un musulman, lucru care a stârnit controverse. A devenit jurnalist, deși părinții ar fi vrut să fie om de afaceri. Își petrece mult mai puțin timp decât și-ar dori cu fiica ei, dar încearcă să compenseze oferindu-i cele mai frumoase amintiri.

Uneori, am invidiat-o că își permite să îi ofere copilului cele mai bune grădinițe și tratamente la spitale private. Apoi, mi-am dat seama că sunt norocoasă că ai mei copii nu au fost niciodată în spital. Și că încă pot sta cu cel mic acasă, până începe grădinița. Chiar dacă e greu…

Am invidiat-o pentru plimbările prin toată lumea, dar apoi mi-am dat seama câte sacrificii face pentru ele. Cât timp pierde departe de familie… și timpul e singurul care nu se întoarce.

Da, poate că unii vor crede că e aroganță. Mie nu mi s-a părut. Mi s-a părut o femeie ca oricare alta, care cere și oferă, care sacrifică și încearcă să recupereze din alte părți. Cartea e o experiență personală și am luat-o ca atare.

Mi-a plăcut sinceritatea și vehemența cu care și-a susținut ideile, chiar dacă uneori au fost diferite de ale mele. Nu putem fi identici, ar fi tare plictisitor. Am început să citesc cartea fără așteptări și am descoperit-o pe Ioana doar prin intermediul cărții. Mie mi-a plăcut și mă bucur că mi-a propus să o citesc.

Dacă v-am făcut curioși, să știți că găsiți cartea Aromă de august la Editura Herg Benet. O puteți achiziționa de aici.

Please follow and like us: