Interviu diferit cu Raluca Alina Iorga

Pe Raluca Alina Iorga am cunoscut-o într-o perioadă în care problemele începeau să mă copleșească. Atunci, a zis că ea vrea să îmi aducă un zâmbet cu proaspăta sa carte, Până la sfârșitul timpului. (Aici e recenzia, iar de cumpărat o găsiți aici sau aici.) A reușit să îmi aducă nu doar un zâmbet, ci mult mai multe. Cartea scrisă de Raluca Alina Iorga este superbă și merită citită de către noi toți.

Nu se putea să nu o iau puțin la întrebări, într-un interviu. Ce a ieșit, aflați mai jos. 😀

Interviu diferit cu Raluca Alina Iorga

1.Știm multe despre tine, din celelalte interviuri, așa că zi-mi cum crezi tu că te văd alții. Descrie-te prin ochii prietenilor tăi!

Asta da provocare. Să mă fac să par o zână sau o vrăjitoare? De obicei mi se spune că sunt amuzantă, veselă și foarte lipicioasă. Iubesc oamenii, chiar și când nu dau prea multe motive să fie. Îmi place să îi ascult și să fiu aproape de ei, chiar și cu o vorbă bună. Mă mai văd și încăpățânată, uneori în detrimentul meu.

2. Care e cel mai mare defect al tău?

Sincer, cred că am o grămadă, dar poate nu le conștientizez. Sunt cam delăsătoare câteodată. Mă mobilizez destul de greu, dar când o fac sunt ca un uragan. Nu l-aș considera neapărat defect, dar se pare că mai nou intră în categoria asta faptul că sunt sinceră și directă. Există oricând posibilitatea să spun mai mult decât ar fi diplomat să o fac.

3. De când ești în atenția publică, bănuiesc că și atragi tot felul de ciudățenii. Care a fost cel mai ciudat mesaj primit?

Mă crezi sau nu, am fost scutită până acum de ciudățenii. Poate nu prezint atât de mult interes pentru întrebări dubioase. Dacă stau bine și mă gândesc, am primit o data pe pagina de autor un mesaj unde eram întrebată dacă am iubit. Se pune ca ciudățenie?

4. Îți lași timp să scrii sau o faci pe ultima sută de metri?

În cazul romanului Până la sfârșitul timpului, prea puțini au știut că îl scriu așa că nu am avut pe nimeni care să mi-l ceară mai repede. Cu pauzele de rigoare, au fost 15 ani. Par mulți, dar a apărut exact când a trebuit. Nu am un termen limită și îmi permit să o fac în ritmul meu. Cu toate asta, am niște fete, zâne bune ale mele, care stau cu ochii pe mine și așteaptă noul roman. Recunosc că impulsurile lor mă ajută și mă motivează.

5. La ce vârstă ai scris prima oară? Și nu vorbim de Abecedar.

Dacă te aștepți să îți spun că am știut dintotdeauna că voi face asta, te dezamăgesc. E adevărat că prin clasa a VIII-a îmi venise o idee de roman. Îmi amintesc vag subiectul: o tipă crescută în junglă de băștinași după moartea părinților ei se îndrăgostește de un explorator care îi vizitează tribul. Povești de adolescentă. Adevăratul moment care m-a marcat a fost când am știut că a venit vremea să îi fac dreptate lui Vlad.

6. După părerea ta, există critică constructivă sau doar critică?

Critica de dragul de a o face este din pură răutate și nu există nimic constructiv în ea. Ceva constructiv este un sfat, o sugestie. Poate cuvântul critică este prea dur.

7. Cum știi că ți-ai atins scopul și cartea ta este ceea ce ai visat mereu?

Cu riscul de a părea prea visătoare, voi ști că mi-am atins scopul în ziua în care mă voi afla la premiera filmului făcut după cartea asta. Nu este imposibil și sunt convinsă că toată dorința mea de a vedea cartea făcută film, va ajuta. Când îți dorești ceva cu adevărat tot Universul conspiră în favoarea ta, nu? Nu am pretenția să prind ziua când va deveni mai faimoasă decât toate cărțile care îl fac monstru pe Vlad Basarab Dracula, dar știu că va veni și ea.

8. La ce lucrezi acum?

Acum lucrez la o provocare dată de bunul meu prieten, Alex. Mi-a dat ideea de a scrie o carte despre sânziene și așa a luat naștere „Dincolo de Eternitate”. Am împletit în ea elemente din mitologia noastră, din poveștile spuse de bunici. Sunt convinsă că toți oamenii, indiferent de vârstă, păstrează câte puțin din copiii care au fost. Nu este o carte pentru copii, în niciun caz, dar îmi place să cred că le va lua mintea de la cotidian măcar pentru o perioadă.

De asemenea, pentru că tot mai mulți cititori doresc să știe cine e acest Rareș din „Până la sfârșitul timpului”, m-am apucat și de un side-story . O carte care să explice Universul din prezent.

9. Omul din tine este același cu scriitorul din tine?

Cu siguranță, da! Nu am pus bucăți de suflet în cartea asta, ci tot sufletul meu. Tot ce e mai frumos în mine ca om, e aici, printre paginile ei. Dacă a trebuit să frâng inimile cititorilor, a fost pentru că așa s-au întâmplat lucrurile, dar îmi place să cred că la sfârșit le-am adus o stare de liniște sufletească după tot tumultul trăit printre cele 646 de pagini.

10. Un mesaj pentru nemurire… pardon, pentru cititori!

Ai să râzi, dar am și pentru nemurire și pentru cititori.

Pentru nemurire: Dacă trăiți cu senzația că „Până la sfârșitul timpului” este doar o carte despre Vlad Basarab al III-lea Dracula, vă înșelați. În timp, vă veți da seama că acesta este Adevărul, chiar dacă pare doar o poveste frumoasă.

Pentru cititori: Vă mulțumesc și mă înclin în fața voastră. Fără voi sunt nimic. Cu voi sunt totul!

Mulțumesc tare mult pentru răspunsurile frumoase, Raluca!

Please follow and like us: