La munte în rochie de mireasă
Coboram ușor treptele cabanei, cu rochia înfoiată, abia încăpând în spațiul îngust. Prințul meu mă aștepta jos cu un zâmbet larg pe față. Ca o Cenușăreasă veritabilă, mi-am făcut intrarea triumfal, mergând cât mai încet posibil, lăsându-i timp să mă admire. Adevărul era că mă temeam că mă voi împiedica în rochie, dar el nu știa asta.
Când am ajuns jos, m-a sărutat și m-a luat de mână, gata pentru o nouă aventură. Am ieșit din cabană și m-a izbit aerul curat de munte. Eram situați pe un vârf de deal, ascunși vederii. Cât te uitai în jur, vedeai doar natură. Niciun alt om nu ieșise încă. Sigur mai leneveau sub așternuturile calde și frumos mirositoare. În drum spre locul unde voiam să luăm micul dejun, înainte de a pleca de nebuni, m-am oprit în livadă și apoi în tobogan. Îmi lipsea buchetul, așa că niște flori de câmp erau perfecte.
Ochii gazdei s-au făcut mari când ne-a văzut. El în costum și la 4 ace, eu în rochie de mireasă… în vârful muntelui. A fost o nebunie de o zi. Eram în luna de miere și am hotărât ca ultima zi, să o petrecem așa, îmbrăcați în mire și mireasă, cutreierând munții, făcând poze și bucurându-ne.
Am spus Da dragostei de munte
Ar fi trebuit să luăm în considerare faptul că erau 40 de grade afară și aerul condiționat de la mașină ne era stricat. Ar fi trebuit să ne gândim că la fiecare oprire îmi va lua câte zece minute să urc și zece să cobor. Nu a contat nimic din toate astea. Tot ce a contat a fost să ne creăm amintiri, să avem o zi minunată. Și am reușit. A fost cea mai frumoasă și cea mai memorabilă călătorie a noastră.
Martori ne sunt copacii și râurile, trilurile păsărilor, zmeurișul care a lăsat urme în rochia mea cea albă și sutele de poze pe care le-am făcut. Oriunde vedeam un loc interesant, opream mașina și făceam poze. Lumea trecea pe lângă noi și ne privea ca pe doi nebuni, pentru că asta eram, doi copii nebuni.
Din când în când, opream pe la câte-o cafenea micuță și ne recăpătam energia pierdută, savurând câte o cafea tare. Nici nu era nevoie să fie dulce, era ziua destul. Ne cățăram pe cărări nebătute de munte, doar pentru a gusta o gură de apă de izvor. Ne opream pe un drum necirculat pentru a culege flori. Ne opream în orașele populate pentru a ne cumpăra înghețată.
Cea mai frumoasă călătorie
Am mers cu barca și ne-am stropit ca doi copii. Am renunțat la teniși (doar nu credeați că am fost cu tocuri) și am mers în picioarele goale prin apa rece ca gheața a râurilor de munte. Am adunat zeci de crenguțe și frunze cu poalele prea lungi ale rochiei, dar nici că m-a deranjat. Erau dovada vie că nebunia noastră nu este doar un vis.
Am plecat dimineață de la Cabana Denisa, din Arieșeni și am ajuns acasă, în Timișoara, cam după 12 ore. 12 ore de fericire, de aer curat de munte, de zâmbete servite în doze mari. 12 ore în rochie de mireasă, la 40 de grade și sute de km străbătuți cu geamurile de la mașină larg deschise și cu buclele care îmi intrau în ochi. 12 ore de cafea pe marginea drumului, de urcat pe munte și de bălăceală. 12 ore care au trecut ca o clipă, dar care ne vor rămâne în minte o veșnicie.
*Articol scris pentru proba numărul 2 a competiției Superblog.
*Pozele sunt din arhiva personală. 🙂
Dragii mei, cei de la Momondo, sponsorul celei de-a doua probe Superblog, s-au hotărât să vă premieze și pe voi, ce care ne susțineți în comentarii.
Povestiți-mi cea mai frumoasă amintire din călătoriile voastre, într-un comentariu și puteți câștiga premiul cel mare, un voucher de călătorie de 500 de euro, sau unul din cele 5 vouchere de 50 de euro.
Abia aștept să vă citesc poveștile!
Ce frumos. Îmi plac mult pozele voastre. Ma voi gândi care e cea mai frumoasă călătorie și revin.
Mulțumesc mult! Abia aștept să citesc povestea ta.
Amintiri frumoase și ideea originală.
Amintirea mea cea mai frumoasă e legată de o călătorie în Maramureș, la mocaniță.
Cu mocănița încă nu am reușit să merg. Mi-ar plăcea.
Cea mai frumoasă amintire din călătoriile mele…. Tot în luna de miere a fost. 🙂 Dorința mea cea mai mare a fost sa vad Santorini cu străduțele lui înguste, casele albe, bisericile albe cu acoperișurile albastre… Si dacă nu în luna de miere atunci când ? În momentul în care avionul a atins solul mi-au dat lacrimile…la propriu. A fost un amestec de bucurie si realizarea faptului ca nunta a trecut. Nu voi uita niciodată acel sentiment, îl voi păstra în suflet toată viata mea. E ceva unic.
Nu ai cum să uiți așa moment. Frumoasă amintire. 🙂
Mereu reușești să mă surprinzi! Îmi place la nebunie povestea voastră! Felicitări!
Mulțumesc mult! 🙂
Cea mai frumoasa amintire? Cutreierand tara cu iubitul meu intr-un amarat de Cielo.A contat? Deloc?
Au fost 14 zile de vis, de munte, de mare, de zapada si apa. Am plecat tot din Timisoara urmand traseu dupa traseu, escaladand Transfagarasul, vizitand Peles si Branul, bând apa din Urlatoarea.
Unde am dormit? In masina,desigur.
Unde ne imbaiam? Pfff.. Rauri, lacuri si chiar benzinarii.
Unde am mancat? In inima padurii sau in pensiuni cochete.
A fost o nebunie, un vis, o implinire!
Asta e de povestit copiilor și nepoților. 😀
Aveti o poveste deosebita,de spus nepotilor.Sunteti superbi
Mulțumesc mult! 🙂
Un articol super minunat! Ati fost superbi!
Mulțumesc mult! 🙂
Nouă ne place mult să călătorim și în weekend-uri ne place să plecăm în road trip-uri. Cea mai frumoasă amintire și cea mai amuzantă a fost de ziua mea în urmă cu 6 ani. Soțul meu își dorea să îmi ofere ceva special de ziua mea. Așa că s-a gândit să mă ducă pe Valea Arieșului, aer curat, peisaje, noi doi. A tot zis că el știe o scurtătură, eu l-am crezut pe cuvânt și ne-am trezit la un moment dat în mijlocul pustietății. Nu venea nicio mașină, nu aveam semnal la telefon, fără mâncare și fără apă! Am parcurs 40 de km în 4 ore, drumul era distrus de camioane care cărau lemne. Când am dat de asfalt și de semnal la telefon, m-am simțit cea mai fericită femeie. Această aventură nu o vom uita niciodată.
Specială vacanță ați avut! :)))
Cea mai frumoasa calatorie a noastra a fost atunci cand neasteptat, el m-a cerut de sotie! Ce amintiriiiii!! <3
Superb articolul!!
Așa da! Detalii nu ne dai?
Foarte simpatica calatoria voastra si bineinteles pozele sunt superbe! La multi ani de 8 Martie!?
Mulțumesc mult! 🙂 O primăvară frumoasă!
ce frumos,ce romantic,ma bucur mult pentru tine!
Mulțumesc mult! 🙂
Ce poze frumoase! Sa ai o primavara frumoasa si insorita!?
Mulțumesc mult! 🙂 O primăvară minunată să ai!
O poveste foarte frumoasa. Imi plac mult de tot pozele tale de la munte si in tenesi! Esti prea tare
Mulțumesc mult! 🙂 Ce să fac și eu? Mă străduiesc! 😛
Wow!!! Pozele sunt superbe iar voi sunteti minunați! Imi place mult rochiță ta 🙂
Mulțumesc mult! 🙂
Frumos trash the dress! Va potriviti de minune! Mi-a placut rochia ta! Sa va iubiti pana la adanci batraneti! :)„
Mulțumesc mult! 🙂 Așa să fie! 😛
Foarte frumos..Eu pana acum nu am avut parte de o calatorie
Niciodată nu e prea târziu. 🙂
Cea mai frumoasa amintire? Prima data cand am plecat in 3 undeva cu gandul sa ramanem peste noapte, am ales cabana Himalaya si ne-am simtit foarte bine acolo. Am facut oameni de zapada, ne-am dat cu sania, am stat in jurul unui foc de tabara imens si am asistat la parlitul porcului.
Ce bine sună! M-ai dus cu gândul la șorici. 😀
Ce frumos!
Si eu vreau sa fac o sedinta trash the dress dar la mare, unde ne-am cunoscut. Dar mai intai nunta 🙂
Sigur va fi o experiență minunată!
Amintiri de neuitat! Ați fost minunați! Felicitări pentru articol!
Mulțumesc mult! 🙂
Minunați sunteți! Se simte emoția doar privind pozele voastre…
Mulțumesc mult! 🙂
Sa le povestiti si copiilor, si nepotilor cum ati petrecut ultima zi din luna de miere.
Clar! Nu scapă fără să le povestim. :))
Foarte drăguță aceasta amintire! Succes in competiție!
Mulțumesc mult! 🙂
Cat de frumos! Asta chiar este o amintire de neuitat?
Mulțumesc mult! 🙂
Tu esti o frumoasa si pozele tale sunt pe masura. Imi place mult de voi si va potriviti de minune
Mulțumesc mult! 🙂
Mai frumoasa amintire ca a ta, nu am, cred ca a fost o experienta cu adevarat de neuitat!
Chiar a fost de neuitat! 🙂
O poveste foarte frumoasa. Cea mai frumoasa amintire a fost in prima mea excursie din liceu, in clasa a 10 a. Am plecat la Piatra-Neamt cu mai mulți elevi și prieteni din școală. Acolo am fost cazați la o pensiune unde ne-am distrat foarte frumos in seara aceea. Am văzut locuri minunate și foarte frumoase. Am să rămân mereu cu această amintire ?
E frumoasă zona. 🙂 Excursiile cu clasa îmi vor rămâne și mie mereu în minte.
Ce frumos! Am savurat fiecare cuvintel, super momente ati trait 🙂
Mulțumesc mult! 🙂
Foarte frumoasă ‘calatoria’ voastră! Îmi place mult rochia ta și da, și eu as fi vrut o nuntă la munte, undeva chiar în inima munților…
O întâmplare frumoasă de pe vremea când eram mai tânără, tot în inima munților – Eram o gașcă de tineri adolescenți într-un microbuz wv din acela tipic pentru drumeții și am hotărât să ieșim o duminică la munte, la un grătar. N-am ținut cont de vreme și nici nu am verificat înainte. Ideea de a ieși ne bucura pe fiecare și faptul că erau ultimele zile calde din anul acela, am profitat.
Pe când am ajuns la poalele muntelui intre Bihor și Cluj, în munții Apuseni am avut de trecut un pârâu care din cauza ploii crescuse destul de mult. Nu știu cum dar microbuzul a rămas pe jumătate suspendat în mijlocul apei ? A trebui că noi fetele să ne urcăm pe bordura microbuzului iar băieții au împins. Và dați seama ce distracție pe noi. In plus, nu a fost singură dată când băieții au împins mașina în acea zi. Ne-am distrat maxim, am ajuns in poieniță, am mâncat, ne-am odihnit și am creat amintiri superbe.
Amintirile astea rămân cu noi. Excursiile cu peripeții sunt cele mai faine amintiri.
Una dintre cele mai frumoase aventuri pe care le-am citit.
Mulțumesc mult!
Ce locație inedită. Urmează sa fiu și eu mireasa in Octombrie, însă nu mama gândit la un loc pentru fotografii, sper sa nu ploua și cam atât . Chiar te rog dacă ai idei de locații pentru Octombrie .
Pozele noastre sunt făcute în Munții Apuseni. În octombrie e ok cam peste tot, în principiu.
Imi place ideea! Cred ca ar trebui sa scot si eu rochia la un astfel de shooting cat mai este intacta si n-o mananca moliile.
Abia aștept să îți văd pozele!
Foarte faina experienta voastra! super!
Cea mai frumoasa amintire??? Pot sa mentionez ziua nuntii? Tot o calatorie a fost si aceea! Cea mai frumoasa zi din viata noastra si cea mai extraordinara zi!!! Dumnezeu a tinut cu noi si mi-a ascultat rugile…sa fiu fericita, sa radiez, sa avem parte de o zi perfecta, sa nu fie mai mult de 28 de grade (crede-ma, au fost 27!!! Nu-i asa ca Dumnezeu e minunat?! )
As mai putea mentina si prima noastra calatorie…primul drum spre Transfagarasan, pentru amandoi! A fost ceva divin sa fim acolo, impreuna, pentru prima data! M-a surprins zapada si frigul in zona unde era umbra, si pe partea cu soare iti venea sa faci plaja! Mi se pare absolut incredibil ca poti avea cumva 2 anotimpuri in acelasi loc!
Minunate amintirile voastre. Așa a fost și la noi ziua nunții: perfectă. <3
Ce poveste frumoasa, imi plac pozele, imi place firea ta.
Mulțumesc mult!
Nu neaparat cea mai frumoasa, dar o calatorie speciala a fost cand am fost in vacanta la Paris. Singura, ca prietenele mele m-au lasat balta, dar chiar si asa, a fost una dintre cele mai surprinzatoare experiente.
Nu cred că am fost vreodată singură singurică în vacanță. Cred că e o experiență faină, totuși.
Foarte frumoase amintiri, noi nu am mai avut timp de sedinta de trash the dress, din pacate!
Niciodată nu e prea târziu. 🙂
Bună! Nu știu dacă o sa am greșeli scriind aici dar îmi amintesc cu mare drag și emoție de prima ieșire cu soțul meu(actual,pe atunci iubit)la munte undeva la Durau. Am plecat de nebuni intr-o zi de vineri de după amiaza eu de abia ieșind de la serviciu el proaspăt venit din Danemarca, am pornit amândoi la drum cu un autocar știam doar locul unde sa ajungem nimic altceva pe la jumatea drumului aflam ca nu mergeam în direcția corecta așa ca am oprit și dnul șofer a fost drăguț și a vorbit cu un coleg ce avea drumul în direcție cu noi și ne-am luat dansul, era vara iulie arzător, nou îndrăgostiți nu vedeam și nu auzeam decât doar pe noi.In sfârșit am ajuns ,am luat-o la picior sa găsim un loc sa ne cazam cu un rucsac și o geanta de mana după noi tot căutăm și culmea…Nimic toți erau ocupați, deja se inserase începuse și o ploaie măruntă de vara dar nu conta, ni se făcuse foame așa ca am poposit la un model micuț și am mâncat?dar am așteptat sa fie gătită mâncarea atunci deoarece nu aveau mai nimic în bucătărie ca ce sa vezi ei nu erau pregătiți de clienți dar am mâncat un cele din urma ?ne-a venit ideea sa întreb dacă nu au vreo camera și sa ne cazeze și pe noi, surpriza! Da! Am urcat sus într-adevăr camera micuța dar aveam unde dormi. A doua zi de dimineață am pornit la plimbare prin jos sa admiram priveliștea locului și făcând o mulțime
de poze se făcuse seara din nou și nu am realizat ca făcusem aproape 30 km pe jos ajunsesem aproape de izvorul muntelui și nu eram obosiți la întoarcerea spre locul unde de eram cazați am luat un taxi nu de alta dar nu mai rezista “papucii “de atâta mers.Duminica ne-am reîntors acasă cu un microbuz plin de oameni fără aer condiționat dar o căldură infernala eu una având o mare problema cu răul de mașină nu m-am putut bucura de călătorie ?însă am am ajuns cu bine acasa! Următoarele călătorii ai fost organizate cu lux de amănunt ca sa evitam ceea ce ni se întâmplase ?cam asta a fost prima ieșire cu soțul meu care pe atunci era iubit și încerca să mă impresioneze cu multe chestii frumoase ?
Ce frumos! Amintirile astea rămân mereu cu noi. Sigur veți avea ce povesti copiilor și nepoților.
Ce poveste frumoasa ? sunteți minunați! ?
Mulțumesc mult! <3
Cred că cea mai dragă amintirea a mea într-o excursie este cea în care am fost în primul meu stagiu la karate. A fost programat în perioada 4-8 ianuarie, eu pregatindu-mă din timp, deoarece eram foarte entuziasmată de acesta. Trebuia să fim în stație la ora 6:30 a.m, căci era un drum lung, de 8 ore( fără să luăm în calcul străzile înzăpezite). Ajunși acolo cu 20 de minute mai devreme, mi-am luat gașca și am plecat la magazin să ne cumpărăm ceai (era foarte frig) și apă. Autocarul a venit odată cu noi și am pornit la drum. Primele ore au fost plictisitoare, unii dormeau, alții citeau sau ascultau muzică până când, cei mai mari dintre noi am început să ne jucăm jocuri precum “adevăr sau provocare”, am făcut karaoke, astfel timpul a trecut mult mai repede și noi eram nerăbdători pentru că mai aveam de mers doar jumătate de oră până la destinație. Până când, autocarul nostru a greșit direcția ( da, am luat-o spre dreapta în loc de stânga). Înăuntru era o tensiune mare având și copii de 5-6 ani, dar am început să-i distrăm și nu am observat că autocarul era din nou în mișcare. Am ajuns la stațiune în aproximativ 10 ore, și eram frânți de oboseală.
A fost o experiență minunată (chiar dacă am petrecut 10 ore în autocar), dar ne-am avut unii pe alții și asta contează. A fost o călătorie de neuitat!
O, câte povești cu autocare, prin practicile din facultate, am și eu. Chiar rămân cu noi.
Ce zi deosebita ! Sunteti doi oameni frumosi indragostiti de viata si va felicit pentru asta !!!
Mulțumesc mult! <3
Minunate poze si amintiri, succes la concurs. Am foarte multe amintiri din calatorii, cea mai recenta este de la Pisa cand am ajuns la Campo dei miracoli….am ramas speachless, ceva mai frumos nu am vazut in viata mea.
Mulțumesc mult! <3
Mi-ar plăcea și mie să ajung acolo.
Ce poze superbe aveti!
Mulțumesc mult! <3
Noi am avut nunta aproape in iarna! Daca ajungeam si la munte, cred ca ieseau poze superbe in culorile toamnei tarzii!
Cu siguranță ar fi ieșit niște poze superbe. 😀
Superbe pozele dar si cuvintele tale, povestea voastra. Felicitari!
Mulțumesc mult! <3
Cat de tare este ideea pusa de voi in practica! 😉 Mult succes in competitie 😉
Mulțumesc mult! <3
Vaai ce poveste frumoasa! Ador rochia si mi se pare ca arati exact ca o printesa din basme! Imi place ideea de a merge la munte in rochie de mireasa! Un big like pentru pantofii sport 🙂
Mulțumesc mult! <3 Ar fi fost cam greu pe tocuri, deși le ador.
Cea mai frumoasa vacanta a fost din Grecia, Creta…in calitate de proaspat-insuratei. Ce vara-toamna minunata a mai fost atunci! Primul zbor cu avionul si prima iesire a mea in afara. Grecii mi se par zurlii de tot, mancarea e fenomenala, iar plaja de un nisip fin…incredibil!
Cred ca tot in Creta as reveni cu drag in viitorul concediu. Un All-Inclusive sa ne ajunga cat pentru un an.
Și eu vreau să ajung în Grecia. Sper să reușesc.
Ma gândesc la o poveste amuzanta acum, momentul în care am călătorit cu fiul nostru în Italia, pentru prima oara și din cauza emoțiilor am uitat acasă suzeta și paturica lui preferata. Am remarcat doar când eram deja în avion și Kari a început sa plângă.
Aoleo… Unde e suzeta?? Unde e paturica???
Zborul a durat sub 2 ore asa ca in acest scurt timp am reușit să-l dezvatam, reușind sa adoarmă și fără ele. Ulterior toată vacanta s-a comportat exemplar, parca hipnotizat de tot ce vedea, veci nu a mai întrebat de ele. Asa s-a transformat vacanta noastră într-o lecție de parenting pe care o povestim si acum râzând prietenilor noștri ce au copilași dependenți de suzeta.
O, asta da lecție! Cred că mai greu v-a fost vouă decât lui. :)))
Vai, cat de frumos!!!
Imi place mult sa vad astfel de poze.
Eu nu vreau rochie de mireasa ?
Mulțumesc mult! <3 De ce? Nu îți place ideea?
Ce amintiri de neuitat ati creat! Amintiri care dureaza o viata … 🙂
Sper sa nu incalc regulamentul concursului dar atunci cand am citit ca trebuie sa povestim cea mai frumoasa amintire din calatoriile noastre mi-au venit in minte mai multe astfel de amintiri care vor ramane pentru totdeauna in sufletul meu.
Calatoriile despre care vreau sa va povestesc mi-au schimbat viata, daca nu le-as fi facut, viata mea ar fi decurs altfel. Mi-am cunoscut sotul in mai 2009. Aveam amandoi 17 ani. Eu eram la liceu in Cluj-Napoca, el in Bucuresti iar o data pe an elevii din aceste doua licee petreceau un weekend impreuna. Au fost 2 zile pline de activitati comune, timp in care sa ne cunoastem unii pe ceilalti… In prima seara s-a facut un foc de tabara iar aici l-am cunoscut pe el. A doua zi inainte sa ma intorc la Cluj- Napoca am facut schimb de adrese de messenger. Asa a inceput povestea noastra…am vorbit pe messenger si la telefon …luni de zile.
Ne-am revazut de ziua indragostitilor 9 luni mai tarziu, cand eu indragostita pana peste cap m-am hotarat sa ii fac o surpriza. Spun surpriza pentru ca el nu credea nici cand eram deja in tren ca vin la el, ca sunt dispusa sa merg 10 ore pentru el…Am plecat din Cluj pe la 22 si am ajuns in Bucuresti pe la 7 si ceva dimineata. Imi amintesc ca dormeam cate putin si cand ma trezeam si constientizam unde sunt si ca urmeaza ca peste cateva ore sa ne vedem simteam efectiv fluturi in stomac si niste emotii super mari, nu cred ca am mai simtit asa ceva de atunci Intalnirea noastra a fost si amuzanta si de vis…cand am coborat din tren eram asa de entuziasmata dar si ametita in acelasi timp de la atatea ore de mers incat eu m-am intors sa o iau in directia opusa decat cea care trebuia. Era atata lume pe peron si ma gandeam sa imi gasesc un loc in care sa pot sta fara sa incurc pe nimeni si sa il caut cu privirea :)) Asta era gandul meu dar eu am coborat exact langa el dar cu spatele, el m-a vazut, m-a prins finut de umeri, m-a intors cu fata la el si m-a strans in bratele lui…o imbratisare lunga lunga pentru toate zilele in care ne-am dorit sa ne strangem in brate dar ne desparteau sute de kilometri… Si asa au trecut 5 ani, toate vacantele ni le petreceam impreuna, de Pasti, de Craciun, zile insorite din vacanta de vara…cand la mine, cand la el, asteptand cu greu sa treaca timpul, apoi orele petrecute in tren, in masina si sa ne strangem din nou in brate….Cand am terminat facultatea ne-am casatorit iar atunci a urmat cea mai frumoasa calatorie pe care am asteptat-o foarte mult – luna de miere :>
Noi iubim Romania si toate minunatiile ei, orasele, muntii, peisajele dar in special marea. Am hotarat deci sa mergem si la munte si la mare. Am fost prima data la Brasov, am inchiriat o camera intr-o pensiune super draguta. Toata ziua ne plimbam, vizitam, urcam pe munte, mancam, povesteam, radeam si ne bucuram de fiecare clipa petrecuta impreuna iar a doua zi o luam de la capat. Ce zile minunate si lipsite de orice grija!
A doua parte din aceasta calatorie numai a noastra am petrecut-o la mare, la Vadu…un loc de vis. Aici zilele au fost si mai dulci pentru ca faceam ceea ce imi place mie cel mai mult – ne balaceam, citeam, ne jucam – zile pline de pace, liniste si iubire!
Minunată povestea voastră. Se pare că dragostea adevărată trece peste timp și distanță. <3
Cu asa articol sigur o sa obtii un punctaj mare in concurs. Succes!
Mulțumesc mult! <3
Ce frumoasă a fost călătoria voastră!! ? Ați rămas cu cele mai frumoase amintiri acum. Nici de caniculă nu o să îți mai amintești cu așa poze frumoase! Pupici! ?
Mulțumesc mult! <3
Ce amintiri emoționante! Superbe imagini!
Mulțumesc mult! 😀
Foarte frumoase amintiri, imi place ca rochia de mireasa arata inca destul de proaspata (la fel si mireasa, de altfel). Cele mai frumoase amintiri de pana acum le am din excursia recenta la Roma.
Nu ne povestești mai multe despre excursie?
Minunate poze! Sigur a fost o experienta de neuitat!
Mulțumesc mult! <3 A fost, într-adevăr.
Minunat articol, pretioase amintiri, superbe poze! Sa ramaneti la fel de frumosi si fericiti!
Mulțumesc mult! <3
Ce articol frumos si pozele sunt superbe. Foarte dragut ce ati facut, imi plac oamenii care aleg sa faca lucruri iesite din comun, asa reusesti sa iti faci cele mai frumoase amintiri, facand lucruri nebunesti! Imi este cam greu sa aleg doar o amintire, avand in vedere ca toata calatoriile pe care le fac cu parintii mei in strainatate sunt adevarate comori pentru mine. Sunt cele mai frumoase amintiri pe care mi le-au putut da parintii mei. Iubesc sa calatoresc cu ei, stiu ca vom rade pana nu vom mai putea si ne vom distra pe cinste, cunoscand tainele altor tari. Recunosc, nu am prea calatorit prin Romania, insa ultima data am mers cu ei in Delta si am avut parte de experiente frumoase. Poate pentru altii, aceste experiente sunt banale si simple, insa pentru mine sunt foarte speciale. Intr-un moment de nebunie am decis sa mergem cu barca prin Delta, credeam ca va fi ceva banal. Ei bine, la finalul calatoriei prin Delta, am fost uzi din cap pana in picioare, insa ne-am distrat pe cinste. Apa nu a fost tocmai linistita, iar pana sa ajungem la mal am fost stropiti din toate partile. Pentru mine a fost cel mai bine, am stat la mijloc si am fost intr-un fel protejata, insa parintii mei au stat la margine. De fiecare data cand un val o stropea pe mama, eu si tata radeam de nu mai puteam. Karma parca se activa instant, tata nici nu apuca sa rada ca un val il stropea si pe el, atunci radea si mama de el. Am avut multe peripetii impreuna. Cand eram mai mica, mergeam foarte des in excursii, iar parintii mei obisnuiau sa ma tina de mana pentru a nu ma pierde, insa mie imi placea foarte mult sa explorez singura, asa ca de cele mai multe ori le dadeam drumul la mana. Insa nu stiu cum se facea, de fiecare data se intampla sa nu ma mai intorc la ei. Prindeam pe altcineva de mana si mi se intampla sa merg cu ei cateva minute pana cand constatam socata ca ei nu sunt parintii mei. Ei stateau mereu in spate si se amuzau pe seama mea.
Părinții tăi ți-au oferit amintiri pe care să le porți toată viața cu tine și o copilărie de vis. <3
Frumoase amintiri dintr-o călătorie pe care o faci o singură dată în viață :).
Mulțumesc! 🙂
O amintire de neuitat! Succes!
Mulțumesc mult! <3
Totul arata superb ♥️ Ati avut o super idee sa faceti un asemenea shooting. ??
Mulțumesc mult! <3
Hm, cea mai frumoasa amintire? E greu de spus pentru ca avem multe amintiri frumoase din vacante. Insa daca e sa iau doar una o sa o fac la modul general adica…cele mai frumoase concedii facute au fost cele in care a fost prezent si cel mic. Da, stiu, pare ireal dar … la acelea tin cel mai mult, chiar daca nu au fost concedii de relaxare 🙂
Nu sunt de relaxare, dar sunt pline de amintiri de neuitat concediile cu cei mici.
Superba calatoria voastra. Va doresc sa fie cat mai lunga si frumoasa.
Mulțumesc mult! <3
Amintiri frumoase peste care-ti vei plimba sufletul si peste ani.
Cu siguranță nu le vom uita prea curând.
Sper sa fie asta articolul cu rochia si tenesii .Iti sta super bine, ti-am admirat ținut de cand am vazut pozele pe facebook.Pupici
Mulțumesc! <3 Pupici mulți!
Ce experienta faina si ce poze frumoase! <3
Mulțumesc! <3
Sper ca am nimerit articolul cu rochia și tenișii. Felicitări, căsnicie plina de iubire și armonie!
Mulțumesc! <3
A-ti fost superbi…o idee minunata,felicitari..si eu iubesc apa..iar aceste poze vor ramane amintirile cele mai frumoase..
Mulțumesc! <3
Eu imi doresc ca nunta mea sa fie la munte!?
😀 Ar fi super.
Calatoria a fost de vis, in defintiv amintirile raman si ne napadesc in anumite momente de liniste, cand ne oprim din alergatura asta de zi cu zi.
Clar, cu amintirile rămânem. De asta trebuie să ni le facem frumoase.
Atat de superb <3 si eu am spus prima oara Da tot pe varf de munte(Timisul de jos,Canionul 7 scari) , am avut nunta si tare mult imi doresc o sedinta foto trash the dress in acelasi loc, sper sa reusesc la vara <3
Ce frumos! Chiar va fi minunat, dacă veți reuși.