Aventuri de mămică. Ep.6 -Nu vă mai comparați copiii!
Ador oamenii care își dau cu părerea, neîntrebați, legat de progeniturile tale.
De fiecare dată când ies, se găsește măcar o persoană care să mă avertizeze că mi se va îmbolnăvi copilul, că nu-i pun fular la gură sau căciulă in cap, la 20 de grade.
Măi, oameni buni, voi chiar nu aveți altceva de făcut? Nu vă așteaptă nimeni acasă, să îi puneți o căciulă în cap? Nu vă așteaptă vreo oală de ciorbă, să nu vă mai uitați strâmb la ce are copilul meu în mână?
Vaaaai, e chiar murdar la gură și pe bluză! Rușine să îmi fie! Sunt o mamă denaturată!
În supermarket, o doamnă drăguță tot încerca să îl facă pe Darius să vorbească cu ea. Darius având 1 an și vreo 3 luni atunci. Când a văzut că nu are succes, mă întreabă câte luni are bebelușul. Deja aveam o presimțire sumbră… Îi zic vârsta și vine replica.
– Dar pare așa de mic, zici că are câteva luni!
Îmi pun zâmbetul meu de om nervos (nu vreți să știți cum e zâmbetul ăsta) și o întreb câți ani are. Se uită contrariată la mine, neînțelegând de ce o întreb. Atunci i-o trântesc și eu.
– Vai, dar păreți așa bătrână!
Da, știu! Reacționez impulsiv, la nervi. Mi se pune negru în fața ochilor când am în față vreun specimen din ăsta, care nu se poate abține.
Acuzați-mă, judecați-mă, dați cu pietre, dar abțineți-vă să vă mai luați de copiii mei!
Nu îi mai priviți cu greață dacă fac zgomot, pentru că veți primi înzecit privirea înapoi! Nu vă mai mirați că nu e destul de politicos să vă salute, la 1 an și ceva! Nu vă mai arătați mirați de ce mănâncă, cât vorbește, cât e de înalt sau slab. NU mai comparați copiii mei cu cei ai vecinei, verișoarei, prietenei!
NU mă interesează părerea voastră! Nu mă interesează că alt copil spune 2 cuvinte în plus față de al meu sau că nu se murdărește când mănâncă! Fiecare copil e DIFERIT!
Nu vă mai comparați copiii!
Nu sunt păpuși. Sunt oameni în miniatură. Au sentimente, sunt diferiți! Încercați să îi înțelegeți, să îi ajutați, să îi protejați de cei din jur.
Dacă X are un tată de 2 metri, genetica sigur îl va face să fie mai înalt. Nu e defect nici el, dar nici al tău, care e mai scund. Dacă și voi sunteți scunzi, de unde să iasă înalt?
Copilului meu cel mic i-a plăcut mereu să mănânce singur. Și eu, mamă nebună, l-am lăsat. Nu mi-a păsat că s-a murdărit, că m-a murdărit. L-am lăsat să experimenteze, să învețe! Cei care s-au arătat contrariați de asta, să știți că nu au venit să dea cu mătura și mopul. Tot eu am dat! Dacă pe mine nu mă deranjează, de ce îi deranjează pe alții?
Data viitoare, înainte să vă faceți cruci și să vă mirați de copiii altora, gândiți-vă că, dacă o mamă are nevoie de un sfat, îl CERE! Nu îl mai oferiți așa, gratuit! Nu ne mai învățați cum să le facem program de somn, de masă, de joacă. Nu ne mai învățați cum să ne îmbrăcăm copiii, cum să îi hrănim, cum să îi educăm! Mai bine găsiți-vă ceva mai util de făcut, decât să îi analizați pe alții!
AH! Și puneți-vă voi căciulă în cap și pătură pe față, înainte să mai recomandați asta! Vă place?
Să aveți o zi fără sfaturi!
Da cred ca esti indreptatita sa reactionezi asa.
Nu am nimic împotriva sfaturilor bine intenționate. Nu le suport pe cele fără rost.
Sa înțeleg că asta ma așteaptă…sincer mie nu îmi place să dau sfaturi,doar dacă mi se cer si de multe ori nici atunci.
Da, pregătește-te! :)))
Da, câtă dreptate ai!
:)) Deci nu sunt singura pățită!
Cunosc! :)) Cate am mai tras și eu!
Și încă mai tragi, nu? :))
Eu dau ignore total la astfel de oameni. Le zambesc si merg mai departe. Atunci parca fierbe ura in ei, cand vad ca nu sunt afectata si nu am nici o reactie :))))
Ignor și eu, de multe ori. Dar, unii insistă! :)))
Oh, da! Unde mă uit văd astfel de mămici… eu le înțeleg că vor ce e mai bun pentru copiilor sau al altora dar foarte multe dintre ele chiar exagerează!
Exact! Și își fac rău tot lor cu comparatul ăsta excesiv.
Sincer, cea mai mai idiotenie din lume este sa iti compari copilul cu un altul! Doamne si cate mamici fac asta..
Prea multe… Unele comparații le faci inevitabil, dar trebuie să știi când să te oprești!
Eu de cele mai multe ori ma fac efectiv ca nu ii aud. Le dau ignor total pentru odata ce le-ai dat putina atentie, isi iau lumea in cap si incep tot mai mult sa te agaseze cu intrebari de 2 lei si sugestii si mai ieftine…
Și eu încerc asta, dar de multe ori nu îmi iese. :)))
Câte as avea și eu de spus… Dar mi-am făcut destul sânge rău, asa ca acum, indiferent cine încearcă sa îmi zică ceva, le spun din start ca dacă am nevoie de un sfat îl cer unui dr și atât! În rest ii cresc singura cum vreau, cum consider ca este mai bine, indiferent de părerea celor din jur. Și slava Domnului, am făcut treaba buna pana acum, în ciuda celor care ma cred nebuna din mai multe puncte de vedere 😂
Pe mine cel mai tare mă enervează sfaturile de la necunoscuți, primite așa, oriunde. Și indignarea lor…
Toată lumea este expertă la dat sfaturi, dar nimeni nu le aplică pe ei prima dată.
Românul are în sânge chestia asta cu datul cu părerea.
Eu am 3 finuti, dar m-am abtinut in a da sfaturi, am preferat sa astept sa fie cerute și au fost mai bine primite.
Cu toții mai dăm sfaturi, uneori. Sau primim. Pe mine mă enervează cele primite aiurea, de la persoane cu care nu am nicio tangență.
Vai, ai perfecta dreptate!
Din păcate, am! :)))
Mi-am mers la suflet articolul tau. Faza cu mancarea si a mea papa singura, ciudat. De ce o las sa se chinuie si mai ales sa se murdareasca??😂
Chiar așa… oricum nu ajunge nimic în burtică, că dă totul pe ea. :)))
Stiu cum te simti pentru ca si Dragos baietelul meu a fost comparat cu alti copii de cand s-a nascut, sub privirile mele naucite. Ba ca e prea slab, ba ca nu vorbeste cum trebuie, ba ca nu saluta. Dar incerc sa ignor pe toata lumea fiindca stiu ca el e unic.
Și al meu e slab. :)))) M-ar mira să fie mai gras, având în vedere cât se agită.
Sunt multe persoane care trag imediat concluzii și aruncă păreri în stânga și în dreapta fără să realizeze că nu aduc nimic bun făcând acest lucru. Mi-a plăcut reacția ta!😂😂 Când te enervează un străin în acest mod, parcă merită așa o remarcă subtilă. Fiecare copil, om este diferit așa că nu trebuie să existe comparațiile acestea. De aceea unii copii cresc complexați…din cauza comparațiilor făcute de părinți. 🙂
Nu prea îmi pot ține gura, când vine vorba de copiii mei! :))
Cine nu are ce face se baga in treburile altora.
Întotdeauna!
Si pe mine ma enerveaza la maxim genul ala de oameni asa care ei stiu cel mai bine despre orice.
Acești atotștiutori, în fața cărora ar trebui să ne închinăm…
Aoleuuuuu, la inceput ma stresam cand ziceau unele : ” vai, dar al meu mergea la varsta asta!! “, ” vai dar face asa si pe dincolo” .Acum nu mai bag de seama, le las sa vorbeasca singure.
Dar bine le mai zici, Cata!
În ultima perioadă m-am săturat să îmi țin gura. Probabil vor mai urma și alte răbufniri! :)))
Cred ca treaba cu sfaturile se poate aplica in majoritatea situatiilor. Nu oferi un sfat daca nu iti este cerut! Cel mai bine este sa isi vadafiecare de treaba lui. 😂
Dacă ar fi capabili să înțeleagă și ei asta…
Imi pari tare revoltata:)) stiu ca exista o limita pentru fiecare gest di cuvant. Dacă stau să mă gandesc,mi se pare perfect normala reacția ta.
Sunt! Normală sau nu, eu consider că e îndreptățită! :)))
Excelent articol. Nu am permis nimanui sa imi dea sfaturi. Mi-am crescut copilul cum am crezut eu. Mamele noastre nu aveau experti in sfaturi… in afara de soacre , desigur si totusi am supravietuit cu totii.
Nici eu nu permit. Dar unii încearcă să te sfătuiască cu forța.
La mine cu fularul e problema, de cate ori ies cu el pe strada mereu imi zice lumea, dar de ce nu ii pun fular, dar de ce nu ii pun caciula mai groasa, de ce nu manusi etc, etc …
Noi nu purtăm niciunul fular. Tragedia e de 4 ori mai mare. :))
Cred ca cineva te-a enervat rau de tot de ai vorbit cu atata patos. Stiu exact ce zici pentru ca si eu am trecut prin aceleasi probleme si culmea … socrul meu era cel care imi puneam piedici de fiecare data. Copilul este mare si nu vorbeste. A lui X vorbeste si are 5 luni mai mult. Copilul nu merge, nu-i prea mare?! Daca are probleme ….
Nu-ti inchipui cat de deranjante sunt aceste cuvinte pentru o mama. Nu mai vorbesc ce enervante sunt cand vin din partea unui strain.
Ai facut foarte bine ca l-ai lasat sa manance singur. Se va descurca foarte bine mai tarziu si nu va trebui sa-l fugaresti cu mancarea. Fiecare copil face cum vrea si nu trebuie sa-i criticam daca vorbesc, merg sau fac alte chestii mai tarziu ca altii
Fiecare copil e unic. Asta nu înțeleg unii. Și de asta, le mai reamintesc, din când în când.
ai atat de multa dreptate! imi place cum ai pus probema, sunt unii care chiar nu au ce face mai bun decat sa ofere sfaturi stanga-dreapta
O, da! E activitatea lor preferată! :))
Foarte bine le faci, eu mi-aș dori să am curaj să le zic câte una să-i usture. La fel, am și eu parte de tot felul de sfaturi, dar nu le bag în seamă. Oamenii ăștia nu au ce face, pentru mine nici nu există.
Curajul nu imi lipsește! :))
Eu nu consider ca esti indrazneata. La unele persoane este binew sa le zici in fata ca sa-si dea seama ca sar calul
Altfel nu înțeleg nicicum! :))
Uneori o greu sa nu ii compari, mai ales cand sunt bebelusi si te iei dupa grafucele de crestere de pe net.Ba chiar uneori se compara ei intre ei si mereu ii zic astfel: “Poate ca el stie sa fara toate literele frumos dar tu stii sa faci cel mai frumos 10 pe care l-am vazut”, “Poate ca el stie tot cantecelul dar tu ai reusit sa compui 3 poezii frumoase singurica fara sa te ajute nimeni”, “Poate ca ea reuseste sa sara mai sus dar tu ai cele mai frumoase codite cu clamite cu puf dintre toate fetitele”. Chiar daca nu ii compari tu, la un moment dat se compara ei, iar atunci trebuie sa fii alaturi de ei sa ii faci sa vada propriile calitati.
Da, sunt inevitabile comparațiile. Le accept și eu, dar până la un punct.
Daca credea ca Darius are doar cateva luni la ce se mai strofoca sa vorbeasca cu el, ca era evident ca sub un an sa nu poata scoate vreun cuvant inteligibil.
Încurcate sunt mințile unora. :))
Doamneee! :))) noroc ca nu am avut copii, ca daca auzeam asa ceva mereu in jurul meu, cred ca mancau chibrituri aia de ma calcau pe nervi. Nici eu nu suport sa ma toace cineva la cap cu chestii care nu ma intereseaza si pe care fiecare le face cum are chef.
Chibrituri aprinse, da? :))
Lume care ofera “sfaturi pe gratis” se vor gasi intotdeauna. Bagatori de seama, nu?
Noi sa fim sanatosi :))
O, da! Nu duce lumea lipsă de ei!
Dupa ce am citit articolul tau mi-am dat seama ca si eu am trecut prin toate aceste momente, de fapt, cred ca toate mamicile :)) Eu nu le-am bagat niciodata in seama.
Pe majoritatea nu le bag în seamă, dar unele mă seacă rău. :))
Waa, bine punctat! Și eu eram atât de revoltată atunci când eram mică și se găsea cineva să îmi facă vreo observație. Am crescut și tot rezolvată sunt când cineva îmi spune cum să îmi fac treaba, deși mă descurc destul de bine cu asta.
E enervant tare.
Un articol bine punctat..fiecare copil e unic in felul lui si fiecare mama face cum crede ea de cuviință ca e mai bine pentru puiul ei
Clar! 🙂
Cred ca si eu as deveni un balaur în asemenea situație. Despre copiii altora nu se discuta, comentează etc. Dar, na, cum să își vadă fiecare de treaba?!