Numele meu este Anton – Geo Dinescu
Când am primit Numele meu este Anton de la Editura Vellant, am crezut că e o carte de copii. De fapt, chiar mă pregăteam să i-o dau Amirei, dar am avut inspirația să mă uit pe spate și să citesc descrierea. Era de rău dacă ajungea în mâinile ei. Foarte de rău…
În acest roman de debut, suntem martorii unei vieți pe fast forward, în care narcisismul, căutarea iubirii, pierderea, vinovăția și acceptarea de sine alcătuiesc un domino infernal. Geo Dinescu scrie brut, autentic și emoționant.
Numele meu este Anton este o carte mică, dar în care explodează un amalgam de trăiri și sentimente. În aparență simplă, ascunde în spare frustrări, traume, comportamente vicioase, sentimente refulate. Este tulburător să asiști la evoluția sau involuția unui personaj, să treci odată cu el print toate etapele vieții.
Numele meu este Anton și am… ani
Așa începe fiecare capitol. Îl vedem pe Anton la 6, 15, 40, 30, 80…
Anton – copilul crescut de bunică și care duce dorul părinților. Anton în sânul “iubitor” al familiei, cu un tată violent și o mamă supusă. Anton – adolescentul problemă, Anton – adultul violent, Anton – bătrânul căruia nu îi pasă de nimeni.
În loc de Numele meu este Anton și am… ani, aș fi pus Numele meu este Anton și sunt un psihopat. Pentru că asta este.
A fost un personaj pe care l-am urât din adolescență și până la bătrânețe. L-am urât la moartea bunicii lui, singura ființă pe care a iubit-o cu adevărat, l-am urât la nașterea fiului său, l-am urât pentru fiecare palmă dată soției lui. L-am urât la moartea fiului său. Doar pe Anton-copilul nu l-am urât, deși am văzut ușor transformarea în Anton – psihopatul.
O carte micuță, pe care o puteți citi imediat, în câteva ore, dar care vă va tulbura. Nu o poți citi așa, pur și simplu. Nu fără a te revolta sau fără a te minuna.
Nu știu dacă autoarea și-a propus să șocheze, cert este că a reușit să scrie o altfel de carte. Una cu un stil narativ diferit de tot ce am citit. Amintirile care sar de la o vârstă la alta și stilul simplu de a povesti niște chestii complicate mie mi-au plăcut și aș mai citi ceva scris de Geo Dinescu.
Mulțumesc pentru carte, Editura Vellant!
Frumoasa recenzie !
Multumim pentru prezentare si recenzie.
Chiar daca este o carte mica, pare interesanta. Cred ca poate fi citita cu placere intr-o zi ploioasa ca asta
Si eu am crezut ca e o carte pentru copii dupa coperta dar se pare ca e departe de a fi o lectura usoara.
N-am auzit de aceasta carte, dar ma bucur ca ai fost inspirata si nu i-ai dat-o fetei sa o citeasca 🙂
Cred ca mi-ar plăcea să o citesc. Recenzia ta transmite mult.
te socheaza zici? interesant atunci 🙂
As citi aceasta carte, m.ai facut curioasa.
Dupa coperta, chiar pare o carte pentru copii. Cred ca mi-ar placea sa o citesc, recenzia ta mi-a placut, ma indeamna chiar sa o citesc…
Ce carte interesanta!
Mi se pare o carte interesantă, m-a atras titlul de la început.
Mie mi place mult genul asta de carti, simt ca transmit o emotie puternica.
Ce carte frumoasa, parca as vrea sa o citesc.
Cred ca autoarea l-a inclus pe Anton intr-un grup de terapie psihologica si aici ii gaseste raspunsurile si solutiile la problemele care-l macina.
Daca nu e pt copii, de ce ai pus ursuletul de plus in poza? 🙂 Pare genul de scriitura care-mi place.
Bine ca nu i-ai dat-o micuței. Clarvărătoarea fi fost nepotrivita! Eu mi-as dori a-o citesc
M-ai facut foarte curioasa, vreau sa o adaug pe lista de dorinte.
Ce poveste frumoasa, si recenzia imi place.. trebuei sa caut si eu cartea