Poveste de iarnă – Mark Helprin
” A fost odată un cal alb, într-o dimineață tăcută de iarnă, pe când zăpada acoperea străzile cu delicatețe, într-un strat subțire, iar cerul era încă luminat de stele, mai puțin spre răsărit, unde zorile se trezeau într-o inundație de lumină albăstrie. “
Așa începe Poveste de iarnă care ne plimbă într-un New York înghețat, fermecat de frumusețea iernii și de dragostea din ochii celui care îl privesc. Pătrundem într-o atmosferă magică, în care realul se îmbină cu visele, nefirescul devine firesc și dragostea rezistă vreme de secole.
Dragostea, ridicată la suprem, este principalul personaj al acestei cărți: dragostea față de un oraș care te atrage până ajungi să te identifici cu el; dragostea dintre doi oameni, care trece de orice barieră, chiar și cea a timpului.
Bun de citit “la gura sobei”, Poveste de iarnă are niște descrieri care te fac să visezi, te fac să pătrunzi într-o lume feerică, unde iarna e magie.
Însă, dragostea lui Beverly nu îl lasă să moară, astfel că, îl găsim pe același Peter, un secol mai târziu, viu și nevătămat. Nu își amintește nimic din trecutul său, dar e conștient că aparține unui alt timp și loc.
Într-un New York al anilor 2000, într-o schimbare continuă, găsim o singură constantă: dragostea.
” Poate vă întrebați ce s-a întâmplat cu Peter Lake. Trecutul i s-a redeschis pe deplin? A reușit să oprească timpul în loc? S-a alăturat femeii pe care o iubea? Ori prețul plătit pentru un oraș întru totul drept a însemnat prăbușirea lui irevocabilă? “
Am văzut filmul, care mi-a plăcut mult. Cartea o am de vreo 2 ani si tot nu am apucat sa o citesc.
Trebuie să văd şi eu filmul.
E prea frumos ca sa fue adevarat…sau prea adevarat ca sa fie frumos…as vrea sa citesc cartea