Șoseaua Cățelu 42 – Alina Nedelea
Șoseaua Cățelu 42 mi-a dat stări contradictorii. Uneori mi s-a părut foarte fain stilul direct, brutal, al autoarei. De cele mai multe ori însă, mi s-a părut prea mult. Pur și simplu prea mult.
Roman autobiografic, Șoseaua Cățelu 42 este un fel de jurnal intim. Alina își punea viața pe tavă, în fața cititorilor. De la copilăria în perioada comunismului, la adolescența cu prea mult sex, prea multe greșeli și până la maturitate, Alina ne povestește cu lux de amănunte tristețile, fericirile, realizările și eșecurile ei.
Șoseaua Cățelu 42 – roman autobiografic
Cu un umor morbid uneori, Alina face ca până și evenimente tragice, precum moartea mamei, să pară banale. Povestește cu seninătate despre perioada de prostituție sau despre numărul avorturilor făcute, ca metodă de contracepție mai mult.
Ironia și autoironia face limbajul colocvial să pălească puțin și cititorul să treacă mai ușor cu vederea. Însă nu în totalitate. Cu siguranță sunt persoane care iubesc acest stil, dar mie mi-a fost greu să mă conectez cu personajul Alina și cu brutalitatea și ușurința cu care și-a pus jurnalul pe foaie.
Poate că m-au împiedicat propriile concepții și percepții, dar orice carte citesc, o trec prin filtrul personal. Asta-s eu, n-am ce să fac! Nu sunt nici cârcotașă, nu caut nici nod în papură. Pur și simplu sunt sinceră. Și, dacă e ceva ce apreciez la carte – indiferent că nu m-a încântat prea mult – este sinceritatea dezarmantă.
Cumva cartea mă duce cu gândul la Xanax, tot un fel de roman autobiografic cu povestiri și nostalgii din timpul comunismului. Dacă vă tentează, a apărut la Editura All și o puteți achiziționa de aici.
Mulțumesc pentru impresii. Chiar eram curioasă în privința ei.
Pare interesanta, din cate zici. Pe mine nu ma deranjeaza limbajul, daca se potriveste in context. Totusi, nu cred ca ma atrage cartea.
Asa e tipa si in realitate!
Mie mi-a placut, am inteles mai bine traiul din vremea aceea, citind si alte carti si opinii, de exemplu Printesa Urbana are articole de la cititoare cu experiente de pe vremea comunismului. Chiar cred ca realitatea bate filmul…
Multumesc ptr recenzii, mie una imi sunt de folos in a ma orienta ce sa mai cumpar. 🙂
Parca nu e pe gustul meu
Hmmm… Pare interesanta, dar cu siguranta nu este pe gustul meu… Insa poate ar trebui sa ii dau o sansa, totusi.
Mi-aș dori povesti pozitive, optimiste. Cu siguranta o poveste interesantă, dar pentru zile mai vesele, cu o stare mai Zen, sa zic asa.
Hmm imi place sa stiu cum a fost si sa inteleg mai bine cum s-au petrecut lucrurile, am citit pe nerasuflate si pe cele despre Aushwitz
N-am mai citit de foarte mult timp o autobiografie. Cred ca as putea s-o caut si eu si sa o citesc
Este un roman de care tot aud si sincer, acum chiar m-ai facut curioasa. 💕 Il trec pe lista mea. Poate mai variez stilul lecturilor mele.
Am citit in urma cu ceva timp aceasta carte si stiu ca m-a frapat putin stilul ei de a povesti.