Refugiul de la Stillhouse Lake – Rachel Caine
Refugiul de la Stillhouse Lake este genul de carte care te face să te înfiori când realizezi că unii oameni sunt – pur și simplu – monștri. Și că poți trăi o viață întreagă...
Refugiul de la Stillhouse Lake este genul de carte care te face să te înfiori când realizezi că unii oameni sunt – pur și simplu – monștri. Și că poți trăi o viață întreagă...
În ultima perioadă am citit o mulțime de thrillere. Deși citesc cam orice gen de carte, acestea sunt preferatele mele, fără niciun dubiu. Îmi place suspansul și adrenalina, îmi place să îmi pun mintea...
Pacienta tăcută a fost thrillerul anului 2019, după părerea multor cititori. Thrillerul perfect, spuneau alții. O carte wow, pe care nu o poți lăsa din mână. Tocmai datorită atâtor păreri la superlativ mi-a fost...
Doi polițiști. Două investigații care se intersectează. Crime înspăimântătoare, cadavre mutilate, detalii terifiante, secrete sângeroase. Ingenioasă, extraordinară, groaznic de minunată. Așa s-ar putea descrie – în puține cuvinte – cartea Râuri de purpură. Este...
Am citit Pământ american cu sufletul la gură. Am simțit-o până în suflet, fiind o carte atât de intensă încât nu ai cum să rămâi indiferent. În cele 521 de pagini adună atâta durere,...
Verity este cartea care mi-a dat lumea peste cap. Este pur și simplu genială. Am mai citit de la Colleen Hoover doar Totul se termină cu noi și mi-a plăcut maxim, dar Verity este...
O carte care te prinde în mrejele ei, te învârte, te amețește și la sfârșit te aruncă în cu totul alt loc decât te așteptai. Așa ar putea fi descrisă Doamna din lac, apărută...
Ne iubim copiii mai mult decât orice ne-am putea închipui. Îi ținem în brațe, la pieptul și în inima noastră, îi creștem și îi vedem cum cresc și devin oameni total diferiți de noi....
Fetele din Idlewild sunt cele pe care nimeni nu le vrea. Fete considerate probleme. Fete care își fac familia de rușine. Ce contează că au trecut prin niște traume, că sunt doar niște copile?...
Când am citit Grădina cu fluturi, am crezut că nimic nu mă mai poate uimi. Că psihopații au și ei totuși limitele lor. Că nimeni n-ar putea să îl întreacă pe Grădinar, n-are cum…...