Tulburarea de personalitate borderline | DSM-5: Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale

Tulburarea de personalitate borderline și-a câștigat o secțiune importantă în DSM-5: Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, o lucrare medicală de o complexitate remarcabilă care cuprinde toate afecțiunile mintale de care pot suferi oamenii. DSM-5 a fost finalizat sub semnătura Asociației Americane de Psihiatrie (APA) în anul 2013, însă în România a fost publicat abia în anul 2016.

Istoria DSM este vastă și bogată, în ultimii 60 de ani au apărut mai multe variante ale acestui manual, însă DSM 5 este varianta actualizată, cea mai recentă și mai complexă dintre toate. Pentru a fi finalizat acest manual dedicat afecțiunilor mintale, de la cele mai ușoare la cele mai severe, au fost necesari 12 ani de cercetări și 6 ani neîntrerupți în care 13 grupuri formate din sute de somități din domeniul sănătății mintale au lucrat asiduu pentru a da o formă desăvârșită acestei lucrări medicale.

DSM-5 a fost coreclat cu ICD: Clasificarea Internațională a Bolilor, realizat de Organizația Mondială a Sănătății, prin intermediul căruia au fost codificate toate problemele de sănătate cunoscute.

Astfel, în DSM-5 fiecare afecțiune mintală beneficiază și de un cod ICD, la care adăugăm tabloul clinic complet de caracteristici și simptome astfel încât diagnosticarea pacientului să se realizeze rapid și fără urmă de îndoială.

Astăzi, DSM-5: Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale este folosit de studenții care doresc să-și perfecționeze cunoștințele, de medicii cu diverse specializări, de cercetătorii și practicienii din diverse domenii, de psihiatrii și psihologi, de specialiștii din domeniul juridic, politic și legislativ, de asistenții medicali și sociali, de consilierii și terapeuții zilelor noastre, dar și de numeroși alți profesioniști dintr-o gamă deosebit de vastă de domenii. Elita societății folosește DSM-5 pentru a-și diagnostica corect și rapid pacienții și clienții. Vindecarea începe cu un diagnostic corect. Așadar, DSM-5 este exact fundația pe care se construiește vindecarea psihică și emoțională.

DSM-5: Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale poate fi achiziționat la un preț accesibil de pe Librăria Delfin.

Pentru a putea relata întocmai particularitățile tulburării de personalitate borderline, trebuie dezvăluită definiția tulburării de personalitate. Orice om care prin gândire, simțire și acțiuni iese din sfera normalului societății și a culturii în care trăiește, poate să sufere de o tulburare de personalitate. Tulburările de personalitate conduc la inflexibilitate și rigiditate, afectând cel puțin două din următoarele domenii: cogniția, afectivitatea, controlul impulsurilor și realțiile interumane. Așadar, tulburările de personalitate își pun accentul la nivel profund, impactul negativ resimțindu-se atât pe plan personal și sentimental, cât și pe plan profesional. Tulburările de personalitate debutează de obicei în adolescență sau chiar la începutul vieții de adult.

Tulburarea de personalitate borderline se regăsește la aproximativ 5,9% din populația lumii. Cu toate acestea, aproximativ 10% din totalul celor aflați în centrele ambulatorii de sănătate mintală suferă de această tulburare de personalitate și aproape 20% din persoanele internate în clinicile de psihiatrie suferă de tulburarea de personalitate borderline. Femeile sunt mai predispuse să dezvolte tulburarea de personalitate borderline decât bărbații. 75% din persoanele diagnosticate sunt femei.

Persoana borderline este o ființă cu relații interpersonale instabile, cu un respect de sine precar, o stimă de sine scăzută și o impulsivitate accentuată.

Pentru că nu se iubește și nu se simte demnă de a fi iubită, persoana borderline va da dovadă de-a lungul vieții sale de posesivitate, gelozie și obsesie pentru control. Au de suferit în primul rând relațiile de iubire, punându-și ulterior accentul și asupra vieții profesionale căci, atunci când dragoste nu e, nimic nu e, iar persoana în cauză nu se poate dedica unei profesii sănătoase dacă suferă din dragoste.

Tulburarea de personalitate borderline debutează de obicei în adolescență sau odată cu începerea vieții de adult, iar prin înaintarea în vârstă, manifestările acestei afecțiuni mintale obișnuiesc să scadă în intensitate, persoana în cauză câștigând o oarecare stabilitate interpersonală și profesională.

Pentru a fi diagnosticat cu tulburarea de personalitate borderline, persoana trebuie să îndeplinească cel puțin cinci din criteriile de mai jos:

1. Relațiile sunt instabile. Relațiile eșuează de fiecare dată din cauza acelorași considerente: persoana este părăsită din cauza comportamentului său, persoana este înșelată, persoana nu primește iubirea la care visează, persoana vizează parteneri indisponibili sau nedezvoltați emoțional. Relațiile nu rezistă pe termen lung și au o formă toxică și inegală.

2. Imaginea de sine este, de asemenea, instabilă. Trece de la o stare la alta: crede despre sine că este o ființă superioară pentru ca mai apoi să declare că nu este bună de nimic, că este nedemnă de iubirea cuiva.

3. Sentimentul de vid interior este cronic. Indiferent ce va face sau ce relații va avea, sentimentul de gol interior nu va putea fi umplut decât atunci când tulburarea de personalitate borderline va fi vindecată.

4. Principala sa teamă este frica de abandon și va face tot ceea ce consideră necesar pentru a nu fi părăsită, pentru a nu se simți din nou abandonată.

5. Instabilitatea afectivă este clară și se manifestă prin stări de anxietate, iritabilitate, tristețe, nervozitate sau furie, urmate apoi de accese de fericire, energie și dovezi nemărginite de iubire sau momente pasionale de-a dreptul năucitoare.

6. Comportament inadecvat la adresa propriei persoane sau la adresa partenerului care stârnește monstrul borderline din interior. Poate amenința, poate fi o persoană violentă, se poate auto-mutila sau poate avea un comportament suicidar recurent. Așadar, atunci când sentimentele nu mai pot fi controlate, persoana bordeline este capabilă să-și pedepsească partenerul printr-o răzbunare necruțătoare sau printr-un act suicidar, astfel încât partenerul să se simtă teribil de vinovat.

7. Impulsivitatea este incontrolabilă. Atunci când persoana este rănită, fanteziile îi scapă de sub control sau se confruntă cu o frică reală sau imaginară, impulsivitatea va ieși la iveală stârnind o adevărată furtună în jur.

8. Mânia face parte din setul de reacții obligatorii pe care le are persoana borderline. Mânia nu este justificabilă, iar ea este stârnită în cele mai nepotrivite momente, imposibil de controlat, care conduc la episoade frecvente de violență fizică.

9. Ideație paranoidă tranzitorie manifestată prin suspiciuni, bănuieli, concluzii pripite și intenții interpretate greșit, care conduc ulterior la accentuarea stărilor sentimentale negative și a actelor de violență fizică.

Principala frică a persoanei borderline este frica de abandon.

Astfel, femeia borderline este sensibilă la respingere, nu știe să piardă, nu acceptă un refuz, evită separările, iar despărțirile sunt coșmaruri inimaginabile fiind echivalente cu abandonul crucial de care se teme atât de mult și care îi ghidează fiecare pas.

Fiindcă această frică este atât de mare, persoana borderline își petrece majoritatea timpului fiind iritată, temându-se, în disperare și stres, depunând toate eforturile necesare pentru a evita singurătatea. Nevoia de a avea pe cineva este primordială, iar dacă este respinsă sau se confruntă cu o limită impunsă, are impresia despre sine că este lisită de valoare, că este insuficientă, că este nedemnă de iubire și va fi capabilă de sacrificii inimaginabile pentru a-și atinge scopul de a fi împreună cu omul pe care îl dorește. Atunci când planurile nu ies conform fanteziei sale, mânia și furia conduc la gesturi necugetate, acte de violență, amenințări și chiar încercări suicidare repetate.

Persoana care suferă de tulburarea de personalitate borderline a avut o copilărie grea: a fost neglijată, nu s-a simțit iubită, a fost abuzată fizic sau sexual, și-a pierdut un părinte la o vârstă fragedă, a fost complet abandonată sau a fost martora violenței sau a viciilor din familie. În copilăria sa, sentimentul predominant a fost cel de abandon și tristețe, care au condus la o profundă devalorizare de sine.

Tulburarea de personalitate borderline debutează pe fondul instabilității emoționale, sub presiunea societății, la care adăugăm decizii luate în dezavantajul propriu, nesiguranța, dilemele existențiale și anturajul nepotrivit.

La maturitate, persoana borderline poate renunța la școală, își poate pierde locul de muncă în mod repetat și poate divorța de multiple ori.

Sunt momente în care tulburarea de personalitate borderline poate submina propriul succes, astfel persoana în cauză poate renunța la o realizare chiar înainte de a susține un examen, poate crea un conflict monstru într-o relație care funcționează ok, poate întrerupe terapia chiar atunci când încep să se întrevadă rezultate bune sau se poate sinucide aparent din senin.

Tulburarea de personalitate borderline este adesea asociată cu depresia, consumul de alcool, consumul de substanțe, tulburarea de personalitate antisocială sau tulburarea bipolară. Pentru o vindecare la nivel profund, tulburarea de personalitate borderline necesită ajutor specializat, altfel sechelele și manifestările acestei afecțiuni pot distruge viața adultului tânăr sau pot conduce la sinucidere.

În DSM-5: Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale poți studia tabloul clinic complet al tulburării de personalitate borderline și a numeroase alte tulburări mintale. DSM-5 este un ghid al bolilor de care mintea poate suferi, dar și o lucrare valoroasă pentru pasionatul de psihologie care dorește să descifreze tainele afecțiunilor mintale cu care se luptă oamenii zilelor noastre.

*Acest articol este un guest post scris de Alina Gheorghe.

Please follow and like us: