Coliba unchiului Tom – Harriet Beecher-Stowe – rezumat Amira
Coliba unchiului Tom a fost cartea mea preferată, în copilărie. A fost prima carte la care am plâns și care m-a marcat. Nu mai țin minte care a fost prima carte citită, dar știu că pe asta am adorat-o.
A venit timpul ca și Amira să citească această carte minunată. Coliba unchiului Tom i-a plăcut și ei la fel de mult cum mi-a plăcut mie. A încercat să o citească pe la 7 ani, dar nu a reușit să o înțeleagă și a abandonat-o. Acum a adorat-o și nu mai contenește să îmi spună cât de mult i-a plăcut.
Dacă vreți să recitiți Coliba unchiului Tom sau să le-o faceți cadou copiilor voștri, o găsiți pe Libris la un preț foarte bun.
Până atunci, vă invit să vedeți rezumatul Amirei. Nu e recenzie, pentru că a luat-o valul și a povestit cam tot. A zis că i-a plăcut prea mult și nu și-a dat seama. 😀
Vizionare plăcută!
Voi ați citit cartea? Care a fost cartea voastră preferată, în copilărie?
Ador cartea asta…ma invatat multe lucruri..am si plans am si ras ..foarte multe sentimente mi-a rascolit…Multumesc ca in sfarsit o vad aici…As citi-o de o mie de ori ..
Eu nu am citit-o, dar voi avea grijă ca Maia să o citească când va avea vârsta potrivită.
Una dintre cărțile mele preferate din toate timpurile. <3 Felicitări, Amira! <3
Mulțumesc! 🙂
Mi-ai amintit de copilărie… da, si eu am citit Coliba… si acum, ca adult, ma intreb de ce pe vremea aceea (văd că și azi!) erau lecturi obligatorii niște cărți atât de triste precum Cuore, Coliba.., Singur pe lume și altele de același gen??? Adică, nu știu, dar eu cred ca am fost intrucâtva marcată de aceste lecturi atât de triste și de deznădăjduite. Cred ca pentru un copil alt gen de carti ar trebui să predomine.
Într-adevăr, cărțile triste ne marchează. Însă, eu cred că e necesar să le citim și pe astea. Nu e totul chiar roz în viață și nu trebuie să trăim într-o bulă. Da, poate că ar trebui să începem la vârste nu așa de fragede…
Ma bucur sa aud ca Amira s-a bucurat de lectura. Se pare ca varsta este un factor decisiv pentru a intelege pe deplin o carte.
Clar, întotdeauna contează vârsta la care citești o carte.
Cartile cu negrii sunt printre preferatele mele, am citit aceasta carte de 3 ori si mi se pare la fel de minunata de fiecare data.
Vreau și eu să o recitesc.
Ce pot sa zic … Coliba unchiului Tom a fost una din lecturile obligatorii de la scoala. M-am cam chinuit cu ea ca nu o citeam cu drag, dar cand o vad pe Amira atat de entuziasmata parca ma face s-o recitesc acum poate o vad cu alti ochi
Hihi 😛 Și eu am adorat-o.
Cat de draguta e 🙂 Mi-a facut ”pofta” de lecturile copilariei. Cred ca am sa incerc sa mai revin la ele.