Fii TU, chiar și la prima întâlnire!
16 ani cu fluturi în cap și în stomac
Țopăiam ca un spiriduș prin camera cât o cutie de chibrituri. Toate hainele îmi erau scoase din dulap și aruncate pe patul mic de cămin. Sunase. În sfârșit, sunase. Oh, Doamne, de când așteptam momentul ăsta. Ne văzusem de câteva ori, întâmplător, și ne plăceam cu toată candoarea celor 16 ani. Mi se părea că e cavalerul meu în armură și deja eram beată de fericire. Urma să am prima întâlnire adevărată.
Trebuia să mă îmbrac cu ceva ce îl va impresiona. Niciuna din rochițele mele scurte și copilărești nu mi se părea destul de bună. Blugii erau excluși, era un eveniment prea important. Nu puteam să mă duc nici în pantaloni scurți, nu-i așa?
Și atunci, am văzut-o. O fustă lungă, de un kaki urât, a colegei mele. Eu, care nu purtam niciodată rochii sau fuste lungi, mi s-a părut atunci cea mai extraordinară piesă de îmbrăcăminte. Am asortat-o cu un maieu negru foarte decoltat și cu o pereche de saboți cu un toc amețitor de înalt. Mi-am împletit frumosul păr în două codițe, de parcă mă pregăteam să merg la grădiniță și mi se părea că arăt minunat.
Când a apărut în fața căminului, la ora stabilită, mi-a stat inima în loc. Era frumos de îți venea să leșini când îl vedeai. Se străduise și el la fel de mult ca și mine. Dovadă stăteau pantalonii albi, de in și sacoul de costum cu vreo trei numere mai mare. Oare îl împrumutase din colecția de sacouri a tatălui său?
Totuși, am mers mână în mână și ochi în ochi, fără să fim conștienți de cât de caraghios arătam împreună, fără să ne pese de căldura îngrozitoare de afară, fără să mai vedem nimic în jurul nostru. Îndrăgosteala de atunci nu a ținut decât vreo câteva ieșiri și vreo câteva săruturi platonice. Oare să fi fost hainele de vină?
La prima întâlnire, din nou și din nou
Mulți ani mai târziu, simt din nou fiorii unei prime întâlniri. Sunt la fel de entuziasmată și toate hainele sunt din nou scoase din dulap. Doar că acum știu că nu trebuie să fiu ceea ce nu sunt. Acum știu ce mă reprezintă, ce îmi stă bine, care îmi sunt atuu-rile și cum să mi le pun în evidență.
N-am nevoie de fuste până sub fund sau de un decolteu până la buric. Nu am nevoie de haine extravagante, pe care nu le voi mai purta niciodată, dar care sunt la modă. Nu am nevoie să impresionez decât prin ceea ce sunt, nu prin ceea ce port. Am nevoie de o rochie elegantă, o pereche de pantofi cu toc, ruj roșu și un un zâmbet plin de încredere.
Știu că întâlnirea asta va decurge bine și că rochia mea roșie se așează perfect pe formele mele. Ascunde atât de multe, dar totuși atrage, punând imaginația la treabă. Așa mă simt confortabil, asta mă reprezintă. Dă-mi o pereche de tocuri și simt că pot face orice.
Îl văd cum vine spre mine, cu zâmbetul lui larg și am senzația că îl știu de o viață. Pantalonii negri îi vin de minune, iar sacoul albastru îi scoate ochii în evidență. Mă ia de mână și știu că vreau să îmbătrânesc alături de el. Știu că și el simte la fel. Mi-o transmite în siguranța degetelor sale împreunate cu ale mele.
De atunci, fiecare întâlnire este o primă întâlnire. Uneori, pijamalele sau vreo cămașă de-a lui iau locul rochiilor elegante, când ne întâlnim în camera noastră. Alteori, o pereche de blugi și un tricou îl face să îi sară inima din piept. Dar rochiile rămân mereu cele mai bune alegeri pentru prima întâlnire. De fiecare dată când îmi pun o rochie și o pereche de pantofi cu toc, îmi aduc aminte emoțiile acelei prime întâlniri care ne-a unit pe vecie.
De fiecare dată când îmi zâmbește, știu că am am luat cea mai bună decizie, alegând să fiu eu.
* Articol scris pentru proba numărul 24 a competiției Superblog 2018. Pozele sunt de pe Answear.ro și din arhiva personală.
Super frumos articolul! Ești superbă in rochia galbenă
Te prinde tare bine aceasta culoare. Este super draguta rochita. :*
Eu m-am intalnit cu sotul meu la 14 ani. N-a fost chiar o intalnire romantica, am batut mingea
Îți stă bine cu rochița galbenă.
ce bine iti sta in rochita galbena! de fapt in toate rochitele :)… la mine mai greu cu pieptul DD!
Rochita galbena este minunata, te prinde bine si radiezi, ca la prima intalnire.
De anul acesta am introdus si eu in colectie rochitele galbene! Te prinde tare bine!
Și eu cred că trebuie să fim noi înșine, dar neh, când ești îndrăgostit nu-ți stă mintea la lucruri din astea
Succesc!
Și acum îmi aduc aminte de prima întâlnire. ..
Daca ma gandesc la prima intalnire, clar as fi facut alte alegeri vestiementare. Dar iata ca m-a luat si asa! :))
Sinceritatea e foarte importanta intr o relatie! Si eu am fost intotdeauna “eu” la prima intalnire.
Arati minunat in rochiat galbena! Pr tine chiar te prinde culoarea asta!
Imi place maxim rochita ta si fiorii tai din stomac. Parca m-ai facut sa ma gandesc si eu la prima mea intalnire cu iuby
Ce poveste haioasa ai reusit sa scoti. Imi si imaginez cum aratati imbracati amandoi. Cred ca si hainele v-au ajutat sa aveti o relatie usor superficiala
Eu deja m-am obisnuit ca tu indiferent de vremea de afara sa porti rochite :))) Oare cum reusesti?
Cât de frumos! Dovadă că nu haina îl face pe om, că nu asta contează! Mă bucur că el a văzut dincolo de aparențe și s-a îndrăgostit! Felicitări și mulți ani fericiți împreună!
Un sfat care trebuie aplicat de toate domnisoarele.
Chiar că am retrăit primul moment de atunci când l-am întâlnit prima dată pe soțul meu! Foarte frumos articolul și rochița e superbă, chiar te prinde galben!